Scumpa mea familie, vreau să vă spun câteva lucruri…

Dar mai întâi de toate, vreau să vă spun că am ajuns cu bine.

Vă scriu această scrisoare din Rai, unde locuiesc cu Dumnezeu

Aici, nu sunt deloc lacrimi de tristețe, e doar veșnică iubire.
 

 

Vă rog, nu fiți nefericiți pentru că nu mă vedeți

Amintiți-vă că sunt cu voi în fiecare moment.

În ziua în care a trebuit să vă părăsesc, viața mea pe pământ s-a încheiat

Dumnezeu m-a ridicat, m-a îmbrățișat și mi-a spus: Bine ai venit!
 

 

Când vă gândiți la viața mea pe pământ și la toți anii aceia frumoși,

Pentru că sunteți oameni, vă dau lacrimile.
Nu vă fie frică să plângeți; dați drumul durerii

Amintiți-vă că florile nu vor răsări, până când ploaia nu le va uda.
 

 

Deși viața mea pe pământ s-a încheiat

Sunt mult mai aproape de voi acum, decât am fost vreodată.

Când mergeți pe stradă și mă aveți în minte,

Eu merg în spatele vostru, la jumătate de pas.
 

 

Și când va veni timpul să plecați,

Amintiți-vă că nu plecați… veniți aici la mine.