DE ZIUA TA, CRĂIASĂ A LUMINII
(Poem
închinat
Doamnei
Desanca
Nicolai)
Din nou e sărbătoare
În cer și pe pământ,
Din inima-mi de floare
Răsare-al tău cuvânt.
Te-aud cum râzi voioasă
Și împarți din ochi lumini
Te văd pășind Acasă
Prin trandafiri și crini.
Cu brațele întinse
Și ochii tăi de soare
Trimiți prin porți deschise
Iubirea ta cea mare.
La Mulți Ani în veșnicie
Să rămâi mereu frumoasă
Tu, lumina noastră vie,
Scumpă doamnă și crăiasă.
~ de Lenuța
Onofraș
~
|
