Nu
te
dorește
aproape
nimeni,
Deși te-așteaptă toți să vii...
Solemnitate albă, divină, diafană,
Ce încălzește inimi de copii.
Chiar de ești rece, din strălucirea-ți mută
Ca o cascadă coboară blând căldura,
Iar inimile noastre tresaltă și-apoi cântă
Ca un solist interpretându-și partitura.
Tu ștergi a noastre gânduri pline
De tot ce-i rău din anul ce-a trecut
Și printre fulgi de nea aduci cu tine
Un an mai bun, speranțe și tumult.
~ de Lenuța Onofraș ~
|
