Tratamente naturiste

[mszavai]

.

.

[mszavai]

Tot ce ştiai despre alimentaţie este greşit

Pâinea este periculoasă pentru inimă, în timp ce grăsimile de origine animală nu îţi modifică deloc colesterolul, susţine o nutriţionistă din SUA.

de Erika Chivu, 01 Noiembrie 2010

Credeai că ştii totul despre alimentaţia sănătoasă? De fapt, nu ştii nimic, dacă ar fi să ne luăm după cea mai recentă şi mai controversată carte legată de nutriţie şi obezitate. Zoe Harcombe, o nutriţionistă şi cercetătoare din SUA contrazice în cartea sa tot ceea ce se ştie astăzi despre alimentaţia sănătoasă, spunând că tocmai recomandarile pe care le luăm de bune au dus la epidemia mondială de obezitate.


Untura de porc, gustarea ideală

Te-ai întrebat vreodată cum reuşeau bunicii noştrii să fie atât de sănătoşi şi longevivi, deşi obişnuiau să mânânce untură de porc pe pâine? Pentru Zoe Harcombe acest fapt nu este un paradox. Ea spune că în anii '70 se mânca astfel pe tot globul, iar obezii şi cardiacii era foarte puţini în comparatie cu statisticile de azi.

Totul s-a schimbat în anii '80 când au fost prezentate noi recomandari privind alimentaţia. S-a spus atunci că grăsimile sunt periculoase, iar carbohidraţii ar trebui să reprezinte baza alimentaţiei. Se pare că recomandările au fost greşite din moment ce sănătatea noastră nu s-a îmbunătăţi deloc, ci s-a înrăutăţit.


Cerealele

În piramida alimentară, baza este reprezentată de carbohidraţi - pâine, paste făinoase, biscuiţi, cereale pentru mic dejun etc. Nimic mai greşit! - spune dr. Harcombe, avertizând că tocmai carbohidraţii ne îngraşă cel mai mult pentru că ei sunt formaţi din zahăr.

Chiar dacă nu este dulce, pâinea se transformă după digestie în glucoză, adică zahăr. Asta forţează organismul să producă insulină, iar unul din rolurile insulinei este să contribuie la depunerea excesului de zahăr sub formă de grăsime corporală. De câte ori mănânci pâine nu faci decât să porneşti mecanismul de formare a depozitelor de grăsime.

Există şi alţi adversari ai carbohidraţilor. Ei formează un curent ce susţine că cerealele ar trebui să iasă din alimentaţia umană. Se pare că ele au intrat destul de târziu în dieta omului, astfel că sistemul nostru digestiv nu a avut timp să se adapteze. Multe din problemele digestive cu care ne confruntăm ar putea fi puse pe seama carealelor, indiferent de forma sub care sunt consumate. În plus, ele conţin şi "antinutrienţi" - glutenul este unul din ei - adică substanţe care ne otrăvesc treptat organismul.


Grăsimea animală e sănătoasă pentru inimă

Grăsimile naturale, fie că sunt de origine vegetală sau animală, nu sunt periculoase. Ba din contră, sunt esenţiale pentru supravieţuire căci fiecare celulă a corpului nostru are nevoie de grăsime. O alimentaţie bogată în grăsimi înseamnă o vedere mai bună, oase mai puternice, stare de bine şi... o inimă sănătoasă.


Sursa: http://www.unica.ro

---

.
Beneficiile grasimilor saturate si mitul colesterolului

31/07/2012 de ANDREI LASLAU

Grasimile saturate se gasesc in unt, lapte, carne, peste gras, ou (surse animale), dar si in nuca de cocos/uleiul de nuca de cocos (sursa vegetala). Rolurile lor sunt foarte importante in chimia corpului :

• au gust bun si dau senzatia de satietate, reducand per ansamlu numarul caloriilor totale consumate ;
  
• ele alcatuiesc cel putin 50% din membrana celulara, asigurand celulelor integritate structurala si functionare optima;
  
• sunt necesare pentru sanatatea sistemului osos. Pentru a asigura o buna includere a calciului in os 50% din grasimile din dieta ar trebui sa fie saturate;
  
• scad Lp (a), o substanta ce arata predispozitia si progresia spre boala coronariana;
• protejeaza ficatul de diferite toxine (alcool, unele medicamente etc);
• sunt necesari pentru utilizarea adecvata a acizilor grasi esentiali! Acizii omega-3 sunt mult mai bine retinuti/procesati in tesuturi daca dieta este bogata in grasimi saturate;
• imbunatatesc functionarea sistemului imun;
• acidul stearic (18 atomi de carbon) si palmitic (16 atomi de carbon) sunt ‘hrana’ preferata a inimii. De fapt inima are in jurul ei o rezerva importanta de grasimi saturate;
• acizii grasi saturati cu lant scurt si mediu (MCT= trigliceride cu lant mediu) au importante proprietati antimicrobiene, protejand tractul digestiv de actiunea unor microorganisme daunatoare ;
• dovezile stiintifice existente pana in prezent nu au reusit sa arate ca grasimile saturate sunt responsabile de boala de inima. De fapt placutele de aterom de pe vase contin doar 26% grasimi saturate , restul e grasime nesaturata, din care mai mult de 50% e polinesaturata.

Colesterolul si beneficiile lui

Colesterolul este o molecula denumita si 3β-hidroxi-5-colesten.

• organismul uman are 140g de colesterol din care doar 8 grame e prezent in plasma sub forma de LDL (lipoproteine cu densiatate mica), iar 1-2 grame din acest colesterol sunt reinnoite zilnic (s-a studiat ‘balanta colesterolului’ bazat pe eliminarea steroizilor prin fecale ) , 1 gram provenind din sitenza endogena, colesterolul ingerat din alimente nedepasind 0,6 grame ( surse : creier 3 g/100g , galbenus 1,7 g/100g , rinichi 0,35g/100g , ficat 0,25 g/100g , unt 0,3 /100g , untura de porc 0,1g/100g ) ;
• este principalul constituent al membranelor celulare si al lipoproteinelor plasmatice, contribuie la reglarea fluiditatii membranelor (are caracter amfipatic) ;
• creierul uman, indeosebi substanta alba, este foarte bogat in colesterol liber . Continutul in colesterol al creierului si nervilor creste in perioada de mielinizare si ramane constant tot restul vietii.
• ficatul, glandele corticosuprarenale si gonadele (testicul/ovar) contin si ele o mare cantitate de colesterol;
• Lipoproteinele plasmatice contin si ele colesterol, in proportii variabile, acesta reprezentand o forma de transport intre diverse compartimente (intestin-ficat-tesuturi).
• Colesterolul este precursorul hormonilor sexuali/corticosuprarenalieni, al acizilor biliari si al vitaminei D3.

Colesterolul si grasimile saturate asigura rigiditate/stabilitate/fluiditate membranelor celulare. Excesul de grasimi polinesaurate din dieta (mai ales grasimi trans) inlocuiasc grasimile saturate din perete, acesta pierzandu-si rigiditatea, atat de mult incat se poate ‘fisura’ pe alocuri. Aici intervine colesterolul ce acopera ‘microfisurile’ din membranele celulare/ peretii vasculari etc. Acesta este motivul scaderii temporare a colesterolului cand se inlocuiesc grasimile saturate din dieta cu grasimi polinesaturate.

Colesterolul este :

• precursorul corticosteroizilor, hormoni ce protejeaza organismul de stress-uri puternice ;
  precursorul steroizilor /androgenilor cu implicatii in functiile, caracteristicile si comportamentele sexuale masculine si feminine ;
• precursorul vitaminei D, o vitamina necesara pentru sanatatea oaselor, sistemului nervos, cresterii corecte, metabolismului mineral, tonusului muscular, producerii insulinei, reproducerii si functionarii optime a sistemului imun,
• protectiei importiva anumitor cancere ;
  precursorul acizilor biliari/sarurilor biliare, elemente vitale in digestia si absorbtia grasimilor si vitaminelor liposolubile (A,D,E,K);
• un antioxidant ce protejeaza de radicalii liberi ce duc la boala de inima si cancer ;
• necesar in functionarea receptorilor serotoninei, iar nivele scazute de colesterol plasmatice sunt asociate frecvent cu depresie, agresivitate, violenta , tentative de suicid ;
• necesar in mentinerea sanatatii peretelui intestinal ; Dietele vegetariene foarte sarace in colesterol pot conduce la permeabilitate intestinala (leaky gut syndrome) si alte disfunctii intestinale ;
• prezent din abundenta in laptele de mama si asigura dezvoltarea optima a sistemului nervos la bebelus.

Colesterolul nu este cauza bolii de inima. El este un puternic antioxidant. El asigura repararea peretelui arterial lezat (placutele de aterom contin foarte putin colesterol). Cu toate acestea, ca orice grasime, si colesterolul poate fi OXIDAT prin expunere la caldura si oxigen. Acest colesterol oxidat, (gasit din abundenta in laptele praf sau carnurile procesate la temperaturi inalte) poate produce leziuni celulare la nivelul peretelui arterial, ducand la formarea patologica a placutelor de aterom.

Colesterolul este necesar pentru corp si creste mai ales atunci cand acesta este expus la factori cauzatori de leziuni celulare (grasime trans, radicali liberi etc). ‘Criminalul’ nu este colesterolul, el este ‘politia care incearca sa protejeze un corp malnutrit (atentie, obezitatea e malnutritie) care are tendinta de a degenera in boli de inima/cancer. A incrimina colesterolul pentru boala de inima este ca si cum am invinovati de problemele in trafic numarul mare de politisti intr-o zona unde crimele sunt frecvente.


Sursa: http://www.andreilaslau.ro/

[mszavai]

Bicarbonatul de sodiu

Este un remediu naturist deosebit de eficient si IEFTIN. Datorita acestui ultim aspect a fost scos din tratamentele conventionale pentru ca firmele producatoare de medicamente, doctorii si intregul sistem de sanatate sa poata profita.

Bicarbonatul de sodiu este foarte eficient in tratarea: pneumoniei, infectiilor urinare, gingivitei, arsurilor de soare, muscaturilor de insecte, pojarului si previne formarea pietrelor la rinichi.

Tratament pneumonie:
Se adauga 1/2 - 3/4 lingurita de bicarbonat de sodiu la o jumatate de cana de apa calduta. Se bea aceasta solutie de 3-4 ori pe zi. A nu se folosi de catre femeile gravide sau persoanele cu exces de sodiu in organism.

Va spun din proprie experienta ca acest tratament este foarte eficient.

---

• Bicarbonatul de sodiu dizolvat in lapte este foarte eficace contra tusei. La un pahar de lapte se pune 1 lingurita de bicarbonat de sodiu. Laptele se bea fierbinte inainte de culcare.

• Persoanele care nu suporta laptele folosesc solutie de bicarbonat de sodiu in apa -1 lingura de bicarbonat de sodiu la 1 litru de apa.

• Nimic nu ajuta mai bine la tratarea durerilor de gat decat clatirea cu solutie de bicarbonat de sodiu (gargara) - 2 lingurite la 1 pahar de apa calda. Bicarbonatul de sodiu umezeste mucoasa gatului. Clatirile se efectueaza de 5-6 ori pe zi. Contra guturaiului, solutia de bicarbonat de sodiu se foloseste sub forma de picaturi pentru nas. Daca va curge nasul abundent, efectuati spalaturi nazale - picurati in nas cateva pipete de solutie si peste un niinut curatati nasul. Procedura se repeta de 2-3 ori pe zi.

• Contra conjunctivitei se spala ochii cu solutie de bicarbonat de i odiu. Dar sa tineti minte ca nu se poate sa folositi acelasi tampon de vata de 2 ori.

• Care bolnav de ulcer nu a apelat la bicarbonatul de sodiu ca sa scape de dureri? Bicarbonatul neutralizeaza surplusul de acid din stomac. Iata de ce bicarbonatul a servit drept leac contra ulcerului multi ani. Dar folosirea lui prea des da un efect invers: se mareste cantitatea acidului secretat in stomac. Mai mult decat atat, la interactiunea bicarbonatului cu acidul se degaja bioxid de carbon, care bombardeaza peretii subtiati ai stomacului, ducand la alte ulceratii. Este de dorit sa utilizati bicarbonat de sodiu cat mai rar, doar cand nu aveti alte medicamente la dispozitie.

• Bicarbonatul ajuta la hipertonie datorita faptului ca activeaza eliminarea intensiva a lichidului si sarurilor din organism si scade tensiunea arteriala. 1/2 lingurita de bicarbonat consumata impreuna cu medicamentele da posibilitatea micsorarii dozei acestora.

• Bicarbonatul de sodiu este un mijloc eficace contra raului de automobil. Este important sa nu uitati sa luati la drum praful de bicarbonat.

• Bicarbonatul de sodiu este mijlocul de prim ajutor in caz de traumatisme grave, cu pierdere mare de sange, la intoxicatii care sunt insotite de voma si diaree, la febra indelungata cu transpiratie abundenta. Pentru restabilirea pierderii lichidului din organism se prepara solutie de bicarbonat de sodiu si sare. Reteta este simpla: 1/2 lingurita de bicarbonat si 1 lingurita de sare la 1 litru de apa foarte calda. Se bea cate 1 lingura la fiecare 5 minute.

• Au nevoie de bicarbonat de sodiu si bolnavii cu panaritiu (infectia degetului). Incepeti tratamentul imediat ce simtiti durere pulsanta. Pregatiti o solutie de 2 linguri de bicarbonat la 1/2 litru de apa fierbinte, in care tineti degetul timp de 20 minute. Repetati procedura de 3 ori pe zi si infectia va disparea repede.

• Clatirea cavitatii bucale cu bicarbonat de sodiu ajuta contra durerilor de dinti. Este deosebit de eficace contra inflamarii periostului. Clatiti gura de 5-6 ori pe zi, astfel puteti evita interventia chirurgicala.

• Bicarbonatul de sodiu este si substanta cosmetica. Dati sapunul prin razatoare si amestecati-l cu bicarbonat. Spalati fata cu un tampon de vata muiat in amestec, de 2 ori pe saptamana. Curata pielea de acnee si de celulele moarte, deschizand porii.

• Bicarbonatul poate inlocui pasta de dinti, pentru inalbire. Muiati un tampon de vata in bicarbonat de sodiu si stergeti dintii pana ce petele galbene vor disparea. Rezultatul se vede chiar si dupa o singura spalare.

• Bicarbonatul de sodiu nu opreste eliminarea transpiratiei, dar neutralizeaza acizii ei. Dupa cum se stie, in unii acizi din sudoare se dezvolta bacterii care dau transpiratiei un miros neplacut. Vara, sau inainte de antrenamentele sportive e bine sa stergeti regiunea axilara cu un tampon de vata, muiat in solutie de bicarbonat de sodiu si mirosul neplacut nu va mai aparea toata ziua.

• Solutia de bicarbonat de sodiu preparata dintr-o 1/2 lingurita la 1 pahar de apa ne va ajuta sa ne tratam de intepaturile insectelor. Daca ungem locul intepat de cateva ori pe zi, inflamatia dispare. Mai mult, bicarbonatul nu da voie microbilor sa patrunda in rana.

• Dupa o zi de lucru putem trata picioarele obosite si umflate cu o solutie din 10 litri de apa si 5 linguri de bicarbonat de sodiu. Dupa 15 minute de odihna placuta, cu picioarele in solutia calda, veti putea dansa toata noaptea.


Sursa: http://www.boli-medicina.com

[mszavai]

Argila Albastra de Raciu



Argila Albastra de Raciu se afla in acest moment pe primul loc in privinta concentratului de minerale si oligoelemente, avand cel mai bun efect in tratamentul cosmetic sau al diferitelor boli, conform analizelor efectuate fiind cea mai pura si mai eficienta argila tamaduitoare din lume. Fiind in principal un multimineral, Argila Albastra de Raciu NU prezinta efecte adverse!

Argila albastră poate fi folosită cu următoarele efecte:

• antiseptice, antibacteriologice, antimicotice și antiinflamatorii

• are o putere deosebită în detoxifierea corpului de metalele grele, radicalilor și compușilor complecsi nedisociabili, poate neutraliza deasemenea substanțele toxice ingerate

• scade nivelul de aciditate instaurând ph-ul neutru sau alcalin

• mărește imunitatea sistemică și de țesut

• prezintă deosebite calităti cosmetice, etc.

Sursa: https://www.argilaalbastraderaciu.ro/



Argila Algo din Tibet



de Mircea Bocan

Proprietăţile curative ale argilei sunt cunoscute înca din antichitate. Papirusuri egiptene, scrieri de medicină antică, elenă şi romană atestă folosirea acestui ‘pământ natural si viu’ în tratamentul unor inflamaţii interne, infecţii şi arsuri. Puterile argilei ţin aproape de miracol. Având un conţinut bogat în minerale naturale (Fe, Ca, Mg, Al, Si, Na, K, etc.) virtutile argilei sunt foarte numeroase. Are o remarcabilă putere de absorbţie, binefacerile ei multiple recomandând-o în cele mai diverse afecţiuni şi suferinţe.


Argila Algo – uz intern

Cura de baza cu argila Algo este obligatorie pe durata a 3 săptămâni, timp în care se bea apa argiloasa foarte tulbure, de 3 ori pe zi.

Cura de întreţinere cu argila Algo se continuă în următoarele 4-6 luni luându-se doar o doza de argila dimineaţa, timp de 10 zile consecutiv în fiecare lună. În funcţie de vechimea bolii, de vârstă, de stresul acumulat, de condiţile de muncă şi de viaţă ale fiecăruia, cura de întreţinere poate varia de la 10 zile pe lună la 15-20 de zile sau, în cazurile mai grave, câteva luni la rând fără întrerupere. Dacă după cura de bază problemele nu sunt rezolvate, acestea poate fi prelungită cu 1-2 săptămăni. Supradozarea nu are efecte secundare.

Când bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet), este necesar ca la începutul tratamentului să nu se renunţe la ele. Se vor controla atent tensiunea arterială sau glicemia la 3-4 zile, iar când acestea incep să scadă, se va micşora treptat doza de medicamente, roporţional cu scăderea tensiunii sau a glicemiei, la indicaţile medicului curant, până când medicaţia nu va mai fi necesară. Persoanele care au făcut un timp tratamente antibiotice se vor vindeca mai greu, iar durata tratamentului (atât a curei de bază, cât şi a curei de întreţinere) va fi mai lungă. Este important ca în timpul curei de argila să nu se consume antibiotice deloc. Se vor lua doar medicamentele strict necesare.


Argila - Uz extern

Argila Algo poate fii utilizată sub formă de cataplasme, pentru noduli tiroidieni, guşă, noduli mamari, prostată, dureri articulare. Prepararea cataplasmei: Din argila şi puţină apă se face o pastă groasă, consistentă, care se aplică pe locul bolnav în grosime de 0,5 – 1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se aplică de 2 – 3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se lasă de seara până dimineaţa.


Masca de frumuseţe cu argila:

Se ia un castravete mic, care se rade pe răzătoarea mică. Se stoarce sucul, în care se dizolvă o linguriţă de argilă sau un bulgăraş, amestecându-se până se obtine o pasta omogenă. Se întinde uniform pe toată faţa, se lasă 10-15 minute să se usuce bine, apoi se spala faţa cu apă călduţă. În cazul acneei, pe lângă cura internă, masca va fi aplicată zilnic.

Pentru copii de orice vârstă (începând de la o lună de viată), tratamentul este acelaşi ca şi la adulţi, dar dozele de argila se reduc la jumătate.


Preparare:

Într-un pahar de sticlă sau o cană de porţelan se pun 100-150ml apă. Se adaugă o linguriţă plină cu argilă sau un bulgăre de argila de mărimea unei nuci mici. Argila sub formă de bulgăraşi nu trebuie fărămiţată, întrucât se dizolvă singură in apă. Pregătirea argilei se face din ajun: se lasă de seara pâna dimineaţa, când este amestecată bine cu o spatulă de lemn şi se bea rapid foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 min înainte de masă. Sedimentul (ca un zaţ de cafea) se aruncă şi se pregăteşte apa cu argila pentru masa următoare. Acest procedeu se repetă de 3 ori pe zi, înaintea meselor importante. Esenţial este să se bea apa argiloasa foarte tulbure înainte de masă, nu după masă. Cei care postesc sau nu mănâncă dimineaţa ori seara, pot consuma argila liniştiţi, fără a mânca nimic după aceea. Este important să nu se folosească în manipularea argilei metalul sau plasticul, ci numai sticlă, porţelanul sau lemnul.

În timpul curei de argila există două restrictii alimentare: să nu se consume grăsimi animale, respectiv carne de porc grasă, untură, slănină (se poate consuma carne macră de orice fel, unt, margarină, lactate); să nu se consume alcool.

Argila a fost analizată microbiologic şi radioactiv atât în Canada la “Lakefield Research Institute LTD” din Peterborow (unul dintre cele mai mari institute de profil din lume), cât şi la Institutul de Sănatate Publică “Prof. Dr. Iuliu Moldovan” din Cluj Napoca. Ambele analize menţionează că argila nu are încarcare radioactivă şi poate fi destinată consumului uman.La prepararea argilei se va folosi numai apă de izvor, de fântână sau apă plată.


Contraindicaţii:

Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rău. Ca orice cura naturală, poate provoca ca o aparentă deteriorare a stări generale a organismului în prima fază (7-10 zile), ca urmare a eliminări toxinelor din organism. Dacă în primele primele zile de tratament urina şi scaunul vor prezenta modificări (miros urât, uşoară constipaţie sau diaree, urină cu sediment, tulburare şi inchisă la culoare), nu trebuie să se întrerupă tratamentul! Atunci se elimină toxinele şi organismul se purifică, urmând ca dupâ această perioadă să inceapă faza de vindecare. Datorita proprietatilor ei bactericide argila distruge extrem de eficient Helicobacter Pylori.

Daca suferiţi de: ulcer, gastrită, colită, enterocolită, rectocolită, hemoroizi, constipaţie, pancreatite cronice, hepatite cronice, colecistite, diaree, dizenterie, afecţiuni renale, infecţii urinare rebele, calculi renali şi nisip renal, insuficienţă renală, tulburari metabolice şi dereglări glandulare diverse: Diabet zaharat tip 2, hiper şi hipotiroidie, noduli tiroidieni, noduli mamari, spasmofilie – click aici: http://www.argila-algo.ro.


Sursa: https://argila-algo.ro

---

[mszavai]

Urinoterapia, o terapie milenară redescoperită recent de ştiinţă


Motto:
"Un adevăr trece prin trei etape. Mai întâi este ridiculizat.
Apoi i se opune rezistenţă înverşunată.
Abia în faza a treia este acceptat ca fiind de la sine înţeles"
Arthur Schopenhauer

Terapia cu urină este o metodă terapeutică naturistă, pe cât de simplă pe atât de eficientă, bazată pe puterea de vindecare a urinei proprii. Această practică este folosită din vremuri imemoriale la mai toate popoarele, iar în prezent terapeuţi din întreaga lume fac adesea referire la eficienţa acesteia. Începând cu „leacurile băbeşti” despre care a auzit aproape oricine şi care includ printre altele utilizarea urinei atât extern, cât şi intern şi până la Congresele Mondiale de Urinoterapie la care se reunesc medici şi cercetători celebri din întreaga lume, această terapie reprezintă o realitate de necontestat, cu rezultate de multe ori miraculoase.


Urinoterapia a fost menţionată adesea de-a lungul istoriei umane

În India această terapie este respectată de mii de ani ca „mamă a medicinii ayurvedice”. Din India până în Alaska, trecând prin Tibet, Japonia, Siberia, Anglia, Germania, Franţa, America, China şi multe alte ţări, practica urinoterapiei este foarte răspândită. De altfel, şi în tradiţia românească se cunosc utilizările urinei. Cei care au crescut la ţară îşi mai amintesc probabil cum bunicii îi sfătuiau să se spele cu urină în caz de zgârieturi pentru a opri sângerarea, în caz de arsuri, în caz de acnee sau eczeme. Masajul cu urină este recomandat din bătrâni pentru ameliorarea multor afecţiuni, de la răceală la hepatită şi chiar pentru îmbunătăţirea vederii. Este cunoscut la ţară că mâinile pline de băşici după efectuarea unor munci grele se vindecă prin masajul cu urină.

Urinoterapia este elogiată pentru imensele sale beneficii de Galen (129-199 D.C.) precum şi de Plinius, în scrierile lor medicale. Aceasta este prezentată ca tratament pentru muşcături de câini şi şerpi, afecţiuni dermatologice, ale ochilor, arsuri şi plăgi. La fel este menţionată şi de către Paracelsus (1493-1541) sau Christian Wilhelm Hufeland (1762-1836), prieten apropiat a lui Goethe. La începutul anilor 1800, o carte numită „1.000 de lucruri notabile” descrie practica tratării prin urină ca având efecte miraculoase în cazul unui număr impresionat de boli. În secolul 18, un dentist francez a elogiat urina ca apă de gură excepţională. În Anglia între 1860-1870 consumarea urinei proprii a fost o cură folosită la scară largă pentru vindecarea hepatitei. Din vechime până în timpurile moderne, eschimoşii din Alaska au folosit urina ca antiseptic pentru a trata rănile.


Terapia cu urină este descrisă în cărţile sacre ale umanităţii

Există, de altfel, o serie de scrieri tradiţionale, pe lângă Damar Tantra, care vorbesc despre practica urinoterapiei. Celebrul tratat tradiţional secret al înţelepciunii indiene, Yoga Tattva Upanishad descrie pe larg Amaroli Mudra. În esenţă, tehnica descrisă de Yoga Tattva Upanishad constă în a bea zilnic o parte din urina proprie. Această veritabilă energie pranică – mai exact este vorba despre suflul energetic descendent Apana Vayu - este sublimată în alte forme de energie (prana) superioare, datorită unor ample, profunde şi complexe procese de transmutaţie biologică la temperatura corpului.

La rândul său, tratatul Hatha-Yoga-Pradipika (III, 96-97) conţine o descriere foarte detaliată a acestei practici secrete: yoghinul sau yoghina trebuie să ajungă să bea zilnic partea „centrală” a urinii sale proaspete, adică va evita să bea atât primul jet – deoarece se consideră că măreşte în timp excesiv de mult secreţiile bilei, cât şi ultimul, deoarece acesta se consideră ca fiind complet „descărcat” din punct de vedere subtil energetic.

În dialogul lui Shiva cu Parvati din Gyanarnava Tantra (capitolul 22), se afirmă că după ce a fost cu adevărat realizată cunoaşterea exactă a lui dharma şi adhrama - adică a ceea ce bun, drept, corect şi a ceea ce este rău, greşit, imoral - orice aspect al lumii devine prin transfigurare şi consacrare sfânt. Urina, unghiile, oasele, saliva - toate sunt privite ca fiind nişte materializări ale luminii esenţiale sfinte în viziunea profund transfiguratoare a unei persoane care a căpătat puterile mantra-elor.

Iată ce spune Shiva în Gyanarnava Tantra: „O Parvati, tu trebuie să ştii că diferitele zeităţi făcătoare de minuni trăiesc nebănuite în acea apă din care este făcută urina la bărbat şi la femeie. Numai cei ignoranţi se lasă păcăliţi de gândul că urina este impură şi contaminată”. Alte tratate care vorbesc despre beneficiile practicii amaroli sunt Harit (cap. I), Bhawa Prakasha (cap. VII), Sushruta Samhita (45, 228) şi Shiva-Parvati Samvad.

Practicile secrete tantrice, cum ar fi amaroli şi vajroli erau realizate şi în cadrul cuplului amoros. Iată ce spune tratatul Yoga Ratnakar (Mutrash Takam, versul 11): „Atunci când cei care se iubesc plini de dăruire, oferindu-şi şi savurându-şi unul celuilalt urina în cadrul trăirilor lor amoroase în care bărbatul nu îşi descarcă sămânţa (bindu), cei doi ating împreună starea androginală".

Consumul perseverent de urină este menţionat şi în scripturile jainiste. Vyavahar Sutra, scrisă de Acharya Bhadrabahu (cap. 42), ne vorbeşte de o sadhana specială numită pratima. Aceasta implică singurătatea deplină într-o chilie şi postul, iar aspirantul trebuie atunci să bea toată urina pe care o elimină în timpul zilei.

Chiar şi în Biblie se vorbeşte despre această practică străveche: “Bea apă de la propriul tău izvor şi nu o risipi pe uliţi” (Pildele lui Solomon, 5:15). Iată ce spune Iisus: „Cel ce crede în mine precum a spus Scriptura: râuri de apă vie vor curge din pântecele lui” (Ioan 7:38).


Urina este un produs secundar steril, rezultat în urma filtrării sângelui

În cazul multor oameni obişnuiţi mai persistă un puternic blocaj de natură psihologică în privinţa acestei tehnici care îşi propune să răstoarne una dintre cele mai puternic înrădăcinate prejudecăţi: aceea că urina noastră ar fi un deşeu toxic. Adevărul este că urina nu este un deşeu, ci ea este chiar un panaceu universal, având virtuţi vindecătoare şi regenerante aproape miraculoase, care permit utilizarea ei cu succes în cazul tuturor bolilor cunoscute. Urina, introdusă în organism, acţionează ca un autovaccin, nu numai vindecându-l, ci şi întinerindu-l.

Chiar medicina spune că urina nu este o substanţă toxică, respinsă de organism. Denumirea medicală a urinei este de „ultrafiltrat plasmatic” pentru că aceasta este un produs secundar al filtrării sângelui, nu un reziduu al filtrării. Într-un studiu despre urinoterapie publicat de Nexus Magazin, se face o comparaţie edificatoare: „Urina poate fi comparată cu ceea ce rămâne în urma unei mese bogate, iar această metaforă ne poate ajuta să înţelegem de ce elimină corpurile noastre elemente care sunt valoroase pentru sănătatea şi bunăstarea noastră”.

Urina este un derivat purificat al sângelui, produs de rinichi. Funcţia principală a rinichilor nu este una de excreţie, ci aceea de reglare a tuturor elementelor din sânge şi a concentraţiilor acestora, după ce elementele toxice au fost îndepărtate din sânge cu ajutorul ficatului, urmând să fie eliminate ca reziduuri solide. Rinichii reprezintă de fapt cel mai complicat, dezvoltat şi rafinat filtru cunoscut până acum. Astfel urina este, de fapt, cea mai pură apă pe care o putem bea. Un rinichi este înzestrat cu 115 kilometri de tuburi şi peste un milion de tubuli, numiţi nefroni, care la un loc formează un organ ce nu este mai mare de 4 centimetri. Fiecare nefron în sine este o structură foarte complicată, capabilă să selecteze ceea ce este necesar corpului şi să elimine anumite substanţe.

Rinichii filtrează sângele, păstrându-l pur şi eliberându-l de substanţele nefolositoare sau în exces, menţinând astfel echilibrul chimic, al apei şi al sărurilor minerale – funcţie pe care doar rinichii o au în corpul uman. Elementele importante din sânge sunt filtrate şi evacuate nu pentru că ar fi toxice şi dăunătoare pentru organism (nici o substanţă care a fost în sânge nu poate fi dăunatoare pentru persoana de la care provine), ci deoarece corpul nu are nevoie de o anumită concentraţie a unui element în acel moment specific. De aceea nu există două mostre de urină în lume care să conţină exact aceiaşi componenţi, iar când sunt reutilizate, aceste substanţe chimice şi nutritive acţionează ca vaccinuri naturale, agenţi antibacterieni, antivirali şi anticancerigeni specifici doar acelui corp şi numai în momentul respectiv.

Un element important este faptul că în fiecare zi rinichii filtrează o masă de apă şi săruri care este de zece ori mai grea decât greutatea corpului. O mare parte din lichidul filtrat nu este pierdut, ci reabsorbit din nefron în circuitul sanguin. De exemplu, putem filtra 300 de litri de lichid pe zi, dar vom reabsorbi în sânge 298 de litri. Cei doi litri care rămân sunt eliminaţi sub formă de urină, reprezentând deci esenţa fluidului filtrat. Produsul final este, de fapt, mai puţin toxic şi mult mai viu decât cea mai mare parte a alimentelor şi băuturilor pe care le consumăm. De altfel, dr. Beatrice Bartnett dezvăluie în studiul său Urine Therapy - It May Save Your Life că noi am băut urină încă înainte de a ne naşte, pentru că urina este ingredientul principal al fluidului amniotic.


Compoziţia biochimică a urinei explică numeroasele efecte terapeutice ale acesteia

Dr. Beatrice Bartnett estimează că urina are mii de compuşi biochimici, dintre care au fost studiaţi doar aproximativ 200. Iată o scurtă enumerare a acestora făcută de Nexus Magazin: „Urina conţine un sortiment incredibil de substanţe nutritive, enzime, hormoni, anticorpi naturali şi agenţi de apărare imunitară de importanţă critică. Unii dintre aceşti componenţi merită o examinare suplimentară – cum ar fi alantoina (care protejază împotriva insolaţiei şi se găseşte şi în tătăneasă şi în aloe vera); creatinina (aminoacid popular printre culturişti); hormonul DHEA (cu proprietăţi împotriva îmbătrânirii, a cancerului şi a obezităţii, dovedite prin cercetare); melatonina (cunoscută pentru efectul ei calmant de întărire a corpului fizic şi a imunităţii); hormoni sexuali precum testosteronul, androgenul şi estrogenul. Având în vedere un astfel de sortiment de ingredienţi sunt mai uşor de înţeles efectele antibacteriene, fungicide, antivirale, antineoplastice, anticonvulsive şi antispasmodice ale urinei”.

Astăzi sunt deja multe studii stiinţifice riguroase care au demonstrat că în urină există elemente cu valoare terapeutică. În anii '60 un laureat al premiului Nobel, Albert Szent Gyorgi, a descoperit în urină o substanţă numită 3-metil-glioxal. Această substanţă este capabilă să distrugă celulele canceroase. În anul 1966, Societatea Americană pentru Biologie Experimentală din oraşul Atlanta (SUA), a prezentat rezultatele anumitor cercetări referitoare la o substanţă denumită directin - derivată din urină. Atunci când această substanţă este pusă într-un mediu canceros, celulele canceroase se aliniază şi se ordonează pe rânduri drepte. Aceasta a dat mari speranţe de vindecare a cancerului, pentru că celulele canceroase trăiesc în dezordine, crescând şi înmulţindu-se haotic.

Rinichii fabrică anumite substanţe care pot fi găsite în urină, cum ar fi enzimele ce activează vitamina D, sau chiar vitamina D – de unde se poate concluziona că urinoterapia poate avea un rol important în vindecarea rahitismului şi a celorlalte boli ce provin din deficitul de vitamina D. Rinichii produc de asemenea un hormon numit renină, a cărui funcţie este aceea de a păstra tonusul vascular şi care influenţează presiunea sanguină. O altă substanţă care se regăseşte în urină este prostaglandina, substanţă complexă folosită în contracepţie. Prostaglandinele micşorează, de asemenea, presiunea sângelui. Urokinaza este o altă substanţă chimică conţinută de urină despre care se spune că previne formarea cheagurilor de sânge şi se dovedeşte astfel extrem de valoroasă în prevenirea atacurilor de inimă, în tromboflebite şi în embolismul pulmonar.


Efectele terapeutice ale urinei sunt folosite în industria farmaceutică

Multe dintre substanţele care compun urina sunt folosite azi de către industria farmaceutică. Ureea – considerată otrava din urină este baza pentru o gamă largă de medicamente şi cosmetice. „Studii ştiinţifice au arătat că odată reciclată prin ingerare, ureea este convertită într-un aminoacid esenţial, ajutând corpul să folosească mai eficient proteinele. Ureea s-a dovedit a fi şi un agent antibacterian şi antiviral extraordinar de eficient, una dintre cele mai bune substanţe naturale diuretice şi una dintre cele mai eficiente substanţe emoliente ale pielii descoperite vreodată”, scrie Nexus Magazin. Ureea este un agent medicinal aprobat de FDA (abrev. pentru Food & Drug Administration în S.U.A.) iar proprietăţile sale antineoplastice remarcabile sunt utilizate în medicamentele şi tratamentele împotriva cancerului.

Tot Nexus enumeră o listă de medicamente fabricate din constituenţi ai urinei: Pergonal – un medicament fabricat de una dintre cele mai mari companii producătoare de medicamente fertilizante din lume, foloseşte hormonul care îmbunătăţeşte ovulaţia, aflat în urina umană; compania producătoare a raportat vânzări de 855.000.000 $ în anul 1992 (cifră care a continuat să crească de atunci); Murine Ear Drops şi Murine Ear Wax Removal System; Ureaphil, un diuretic făcut din uree; Urofollotropin, un extract din urină pentru fertilitate; Ureacin, o cremă cu uree pentru problemele pielii; Amino-Cerv, o cremă cu uree pentru tratamente cervicale; Premarin, estrogen extras din urină pentru ulceraţii ale pielii, arsuri, răni infectate şi alte scopuri. Şi medicamentele citotoxice, active în cancer, sunt produse în momentul de faţă din urină.

Marginalizarea urinoterapiei, o meteahnă a societăţii de consum: nimeni nu face reclamă la ceva ce e gratuit, deci nu poate fi vândut

Terapia prin urină - una dintre cele mai vechi forme de vindecare şi una dintre cele mai eficace şi mai simple terapii naturiste - este disponibilă tuturor gratuit, lucru extrem de important în epoca modernă. În fapt, acesta este şi motivul pentru care urina nu a fost promovată ca medicament, pe lângă faptul că este controversată: ea nu reprezintă o sursă de venituri. Pe lângă faptul că este accesibilă în mod gratuit, mai are şi avantajul că substanţele conţinute de urină sunt perfect naturale şi nu provin din diverse procese de sinteză chimică. Astfel tratamentul cu urină nu produce efecte secundare sau alergii, cum se petrece în cazul medicamentelor sintetice. Cu toate acestea, în societatea modernă urinoterapia este pe nedrept marginalizată şi menţinută într-un con de umbră în favoarea altor tratamente care folosesc tot felul de produse de sinteză sau alte tehnologii nenaturale, fiind astfel mult mai toxice, cu efecte secundare grave şi totodată mult mai scumpe.

Cea mai mare problemă a urinoterapiei este legată de faptul că este disponibilă tuturor şi la orice oră, că este gratuită şi nu are efecte secundare, afirmă Harald W. Tietze în cartea Urina - apa sfântă. De ce? Când ceva este gratuit şi stă la dispoziţia tuturor, nimeni nu îi face reclamă, cel puţin în ţările occidentale. În ţările bogate, unde totul se vinde şi se cumpără, nimeni nu este interesat să facă reclamă unei modalităţi gratuite de vindecare. Urina nu costă bani, este accesibilă fără prescripţie medicală şi nu are efecte secundare negative. Mijloacele mass-media nu sunt interesate de un produs gratuit, deşi acordă spaţii uriaşe violenţei şi întâmplărilor negative, care le aduc profituri uriaşe.

Urina, sursă inestimabilă de hrănire şi vindecare, este proprie fiecărui om, conţinând elemente care sunt specifice doar acelui corp. „Studii clinice au dovedit că miile de substanţe chimice critice ale organismului şi substanţele nutritive care sfârşesc în urină reflectă funcţiile corpului individual. Când sunt reutilizate, aceste substanţe chimice şi nutritive acţionează ca vaccinuri naturale, agenţi antibacterieni, antivirali şi anticancerigeni; ele ajută şi la echilibrarea hormonală şi în cazurile de alergii. Informaţia pe care o conţine urina nu poate fi deci copiată sau obţinută din nici o altă sursă. La fel după cum natura nu produce doi oameni exact la fel, nu există două mostre de urină în lume care să conţină exact aceiaşi componenţi”, scrie Nexus Magazin.

Deşi urina personală reprezintă remediul cel mai personalizat, care poate vindeca fără efecte secundare chiar şi cele mai grave boli, deşi este complet sterilă şi netoxică, majoritatea oamenilor continuă să o respingă, considerând-o inadecvată. Mai mult, sunt dispuşi să cheltuiască sume enorme pe medicamente făcute adesea tot din urină, lipsindu-se astfel de beneficiile tratamentului cu urina proprie şi asumându-şi toate efectele secundare negative datorate produselor de sinteză chimică. Acest lucru poate fi înţeles doar dacă acceptăm lipsa lor de educaţie - sau mai bine zis, educaţia greşită pe care o primesc.


Urinoterapia face posibilă reciclarea substanţelor vitale utile

Modernizarea este cauza pentru care această terapie, atât de simplă şi atît de eficientă, este respinsă cu vehemenţă, afirmă Gregorian Bivolaru în prefaţa la Damar Tantra. „Datorită psihozei „consumului” care atrage după sine ideea „aruncării” deşeurilor, această societate se lipseşte din ce în ce mai mult de resursele necesare unei regenerări corespunzătoare”, explică mentorul MISA. În natură, însă, nimic nu se pierde, totul se transformă. Frunzele care cad toamna la rădăcina copacilor devin după aceea, prin putrezire, humus, contribuind ulterior la hrana pe care plantele sau copacii şi-o extrag mai târziu din pământ; apa care izvorăşte din pământ se evaporă şi revine apoi din nou pe suprafaţa pământului sub forma ploii. În acelaşi mod, urinoterapia este valoroasă pentru că face posibilă reciclarea substanţelor vitale, utile, pe care organismul le-a eliminat prin urină.

Propria noastră urină este cel mai înţelept medic, pentru că urina fiecărei persoane conţine o serie de anticorpi pentru diferite boli, unici în cazul fiecărui individ. Martha Christy sintetizează în cartea Your Own Perfect Medicine rezultatele unor serii de cercetări medicale care au descoperit multe elemente din sânge în urină, care atunci când sunt reintroduse în corp stimulează sistemul imunitar şi produc vindecarea diferitelor afecţiuni într-un mod unic.

În noi înşine există cel mai competent medic şi cel mai înţelept farmacist pe care ni-l putem închipui vreodată. Acesta se află, însă, în interior, ceea ce face să fie dificil de observat pentru o societate obişnuită aproape în exclusivitate să facă apel la exterior. Politica modernă a asistenţei medicale a dat naştere, în fapt, la efecte dezastruoase, îndepărtându-l cel mai adesea pe om de cunoaşterea propriei sale condiţii fizice, psihice şi mentale.

Terapia prin urină face parte integrantă din cele mai vechi sisteme vindecătoare care au existat pe pământ. “O boală poate fi vindecată prin diferite mijloace, dar cel mai bine este să o previi. Atunci când tratezi o boală, trebuie să ştii mai întâi care este cauza ei: stresul, dieta alimentară, mediul în care trăieşti etc. Tratarea unei boli fără a elimina cauza care a stat la baza apariţiei ei este ca şi cum ai lua un algocalmin după ce ţi-ai tras una în cap cu ciocanul, continuând în acelaşi timp să te loveşti cu el în cap. Este evident că dacă nu te-ai fi lovit deloc, nu ai fi avut nevoie de nici un algocalmin”, spune Harald W. Tietze în cartea Urina - apa sfântă. De altfel, iată ce spunea şi părintele medicinii Hippocrate: “atunci când un om doreşte cu adevărat să se însănătoşească, mai întâi el trebuie întrebat dacă este într-adevăr hotărât şi pregătit să suprime în totalitate cauzele bolii care îl face să sufere. Dacă atunci el răspunde afirmativ, numai după aceea va fi cu adevărat posibil ca el să fie ajutat să-şi redobândească sănătatea”.

Urina are abilitatea de a influenţa toate nivelurile fiinţei – de la cel fizic, la emoţii, minte, până la suflet. Acesta este şi motivul pentru care în vechime amaroli nu era folosită exclusiv ca metodă de tratament, ci şi ca practică spirituală.


Cercetările ştiinţifice moderne confirmă eficacitatea terapiei cu urină

În zilele noastre, o serie de cercetători au realizat ample studii ale urinei şi a terapiei prin urină. John Armstrong autorul cărţii The Water of Life (Apa Vieţii), a făcut muncă de pionierat în acest domeniu între anii 1920 şi 1940. Armstrong însuşi a postit doar cu urină şi apă timp de 45 de zile, pentru a se vindeca de tuberculoză. Apoi, Armstrong a supervizat mai mult de 1.000 de persoane în cura de post negru cu urină. Numărul pacienţilor pe care i-a avut timp de 30 de ani se ridică la 40.000 de persoane. Teoria lui Armstrong, susţinută ulterior şi de alţi cercetători, este că în urinoterapie diagnosticul nu are nici o utilitate. Prima ediţie a cărţii lui Armstrong a fost tipărită in 1944. Aici sunt relatate multe cazuri interesante, inclusiv acela al unui pacient care a postit timp de 101 zile cu urină şi apă. El recomandă ingerarea urinei proprii pentru a vindeca peste 100 de afecţiuni. De altfel, urina poate fi folosită cu succes pentru masaj, ca apă de gură, loţiune aftershave sau ca antiseptic.

În anii ’40, când a fost tipărită cartea lui Armstrong, nu existau prea multe studii ştiinţifice care să susţină rezultatele practice obţinute de Armstrong aplicând urinoterapia. Astăzi, însă, situaţia s-a schimbat. Cea mai recentă carte a dr. Beatrice Bartnett - Urine Therapy - It May Save Your Life, publicată în 1996, are ca bază de documentaţie peste 800 de articole diferite despre urinoterapie. Cartea dr. Bartnett conţine o listă de 87 de referiri la studii medicale pe acest subiect. În cartea Your Own Perfect Medicine, a autoarei Martha Christy, apărută în 1998 sunt citate 120 studii ştiinţifice şi medicale referitoare la urină şi terapia prin urină. În bibliografia cărţii The Golden Fountain a lui Coen van der Kroon sunt trecute 32 de cărţi şi articole despre urinoterapie.

Cercetări importante în acest domeniu au fost realizate şi de către japonezi. Doctorul japonez Shigeyuri Arai - care a studiat aplicarea urinoterapiei în peste 1.700 de cazuri pentru tratamentul bolilor grave cum ar fi diabetul sau cancerul - a arătat că gradul de eficienţă al urinoterapiei este de 60% la pacienţii care sufereau de diabet şi de 73% la pacienţii bolnavi de cancer. Un alt cercetător japonez, dr. Ming Chen Liau a studiat efectele anticancerigene a unei proteine care se găseşte în urină – antineoplastonul - şi care inhibă dezvoltarea celulelor cancerigene, maligne. De altfel, în America şi Japonia s-a făcut simultan o descoperire senzaţională: în gură şi faringe există nişte celule senzoriale care sunt activate atunci când se consumă propria urină şi transmit creierului informaţii, ca un veritabil analizor biochimic. Astfel, creierul este informat despre diferitele afecţiuni sau dezechilibre produse în organism şi, prin mecanisme de biofeedback, ia măsuri prompte de vindecare.

Cercetarea ştiinţifică a acestei terapii miraculoase nu se opreşte aici. Interesul lumii ştiinţifice asupra acestui subiect se poate vedea şi în faptul că până acum au avut loc trei Congrese Mondiale de Urinoterapie - primul în 1996 în India, cel de-al doilea în 1999 în Germania (unde se estimează că sunt peste 5 milioane de adepţi ai urinoterapiei) şi cel de-al treilea în 2003 în Brazilia.


Există foarte multe cazuri de vindecări miraculoase prin urinoterapie

Asistenta medicală Sonia Rodriguez de Gomez, din Mexic, a contactat virusul HIV printr-o înţepătură cu un ac infectat. Ea a relatat în cadrul celui de-al doilea Congres Mondial de Urinoterapie cum a reuşit să se vindece consumând sistematic propria urină. De altfel, ea nu este singura bolnavă de SIDA pentru care terapia prin urină a avut rezultate miraculoase. În Tanzania, în 1994, foarte mulţi bolnavi de SIDA au început urinoterapia în cadrul unui proiect medical şi mulţi dintre ei şi-au ameliorat starea de sănătate şi chiar s-au refăcut integral, aşa cum rezultă din analizele prezentate. Astfel, Tanzania a devenit prima ţară din lume în care Ministerul Sănătăţii a acceptat oficial urinoterapia.


Sursa: http://www.yogaesoteric.net

---

I drink my PEE (Imi beau PIPI-ul)

Terapia cu urina - Urinoterapia

Terapia cu urina poate fi facuta de oricine, tanar sau batran, chiar si copil, la domiciliu si fara o cheltuiala oarecare. „Apa vietii“ - este un dar primit de la Creator pentru bunastarea noastra fizica. Ea a fost folosita de oameni din toate timpurile.

Terapia n-a fost niciodata pierduta, cu numai tainuita. Ea a fost atestata inca de acum doua milenii cand medicii romani Galen (129-199 i. Hr.) si Pliniu (25-79 d. Hr.) recomandau acest remediu pentru vindecare oamenilor suferinzi.

Cartea canadianului A. L. Pauls „Shivambu Kalpa“ indica urina ca metoda de tratament.
O alta carte „ The water of life“ a englezului John W. Armstrong vorbeste despre puterea de vindecare a urinei proprii. Si Hipocrate (aprox. 400 i. Hr.) si Paracelsus (aprox. 1500) recunosc virtutile terapeutice ale urinei.

Deci, metoda are o vechime de peste 2500 de ani. In zilele noastre, terapeuti din toata lumea fac referire la eficienta tratamentului cu urina. Si in satele din Maramures si Bucovina urina este folosita pe scara larga ca mijloc de tratament.

O bioenergeticiana celebra din Romania, Alexandra Mosneaga prescrie bolnavilor de cancer consumarea urinei proprii. Ati fost calauziti sa gasiti si aceasta informatie; cititi-o si meditati asupra ei. Terapia cu urina este o metoda de vindecare a unei boli prin aplicarea si folosirea urinei proprii.

Urina, introdusa in organism, actioneaza ca un autovaccin, nu numai vindecandu-l ci si intinerindu-l.
Valeriu Popa avea convingerea ca urina este un elixir al vietii daruit de natura si ca reprezinta o solutie terapeutica pentru aproape toate bolile.

Am vazut in preajma dansului multe cazuri vindecate de cancer, diabet, boli de piele, boli de inima, boli de rinichi si chiar SIDA cu ajutorul acestei terapii.

Bolile sunt numeroase, la fel ca si numele lor, insa remediul este însasi propria noastra urina care vindeca boala prin indepartarea toxinelor si deseurilor din organism, prin stimularea mecanismului de aparare al corpului. Este de preferat sa nu se foloseasca alte medicamente in timpul acestei terapii. In toate cazurile trebuie consultat un specialist.

Ca tonic general pentru mentinerea unei stari corespunzatoare de sanatate si energie si de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor infectioase, 200 ml (un pahar) o data pe zi sau chiar de doua ori, poate fi luat in siguranta (primul si ultimul jet se arunca).

Cu cat cantitatea este mai mare este mai benefica si nu este daunatoare. Pentru orice imbolnaviri minore 1-2 pahare/zi reprezinta o cantitate suficienta. Se poate tine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urina si apa (plus 2 clisme/zi), vindecandu-se astfel multe boli cronice. O perioada lunga de post se face sub controlul unui expert pentru ca au loc tot felul de eliminari de toxine, in special eruptii cutanate si voma.

Inainte cu doua saptamani de a începe acest tratament si cat timp se face terapia cu urina, dieta trebuie sa fie usoara: desodata, fara carne, grasimi animale, alcool, cafea, tutun, zahar, otet. Urina veche de 4 zile este foarte buna pentru bolile de piele, pentru frectie si masaj, nu pentru baut.

Poate fi folosita si pentru intretinerea parului, drept crema de ras, lotiune antiseptica pentru rani si taieturi, pentru cosuri si acnee, pentru arsuri, muscaturi de insecte, impiedica formarea ridurilor.

Aceasta terapie vindeca boala prin eliminarea toxinelor in afara corpului pe cale bucala, nazala, anala sau prin piele. De aceea, pacientul poate avea voma, tuse, raceala, diaree sau eruptie pe piele. Nu trebuie sa se ingrijoreze de aceste reactii care il ajuta in vindecarea bolii. Ele dispar automat in 2-3 zile. In toate cazurile este necesara supravegherea de catre un specialist.

Ar fi bine ca oamenii sa incerce aceasta terapie, cel putin pentru acele suferinte pentru care nu exista inca o vindecare si sa afle singuri rezultatele minune. Acest remediu exista de cand e lumea si este consemnat chiar si in Biblie - Vechiul Testament: „Bea apa din fantana ta si din izvoarele putului tau“.

Valeriu Popa il recomanda alaturi de terapiile naturiste, spunand ca „o cana cu urina in fiecare dimineata ne mentine sanatosi.“ Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit sa reamintesc terapia despre care Valeriu Popa sustinea ca este un sistem de vindecare complet, necostisitor si nemedicamentos.

Pentru documentare in acest domeniu, va recomandam trei carti aparute in Romania:
- „Urina, tratament pentru viata“ - Daniel Menrath
- „Shivambu Kalpa - Notiuni introductive despre autoterapia cu urina“ - dr. Camelia Rosu
- „Tratamente naturale cu argila, urina si hrana vie“ - Elena Nita Ibrian


Sursa: http://valeriu-popa.santamia.ro/




.

[mszavai]

Sarea un antihistamin natural

Inhalator salin

Aparatele Salin contin sare gema neiodata pentru industria laptelui.
Sursa - Slanic Prahova


Mini-Inhalatorul salin individual InSalin produce micro-particule uscate de NaCl, fiind astfel eficient ca terapie adjuvanta în tratarea diverselor afectiuni ale cailor respiratorii superioare si inferioare: astm bronsic, bronsite, sinuzite, rinite, alergii respiratorii, etc.

Obtinerea micro-particulelor uscate de NaCl se realizeaza printr-un procedeu de noutate absoluta bazat pe trecerea aerului inspirat de catre utilizator printr-un strat de granule de sare care au o structura speciala ce asigura emisia micro-particulelor saline. InSalin este un dispozitiv destinat utilizarii la purtator ceea ce permite folosirea înainte, dupa sau pe durata expunerii in medii care activeaza problemele respiratorii. La scoala, la sala de gimnastica, la serviciu, în aglomeratii sunt multe situatii în care InSalin poate fi de un real ajutor.


Mecanism de actiune

• clorura de sodiu fin micronizata (0,5-5μm) este usor aspirata în caile aeriene superioare si inferioare;

• se dizolva în faza de sol a peliculei de mucus ce tapeteaza epiteliul respirator;

• mucusul devine mai fluid, fiind mobilizat cu usurinta;

• efectul inflamator scade iar gradul de hidratare a mucusului creste;

• mucusul este eliminat mai usor la nivelul faringelui si apoi expectorat prin tuse.

Descriere generala

Inhalatorul InSalin este alcătuit dintr-un corp principal prevazut la partea inferioara cu fante de intrare a aerului iar la partea superioara cu un mustiuc care se prinde între buze la utilizare. In zona centrala doua ferestre transparente bombate permit vizualizarea stratului de granule speciale de sare aflate între doua site. In timpul inspirului aerul trece prin stratul de granule pe care îl antreneaza într-o miscare de “fierbere” extrem de vizibila. Aerul sub presiune erodeaza microcristalele de sare generând micro-particule uscate saline, majoritar sub 5 microni.

Inhalatoarele sunt ambalate impreuna cu silicagelul într-o mica punga de plastic. Între utilizari inhalatorul se pastreaza în punga de plastic si în mediu uscat pentru a mentine caracteristicile functionale optime.


Pregatire / Functionare

1.Se scoate InSalin din punga de pastrare din plastic.
2. Se agita usor inhalatorul si se verifica prin fereastra transparenta starea stratului de sare. Granulele de sare trebuie sa nu fie aglomerate
3. Se prinde usor cu buzele capatul de sus al dispozitivului. Se inspira pe gura si se expira pe nas, în ritm normal, fara efort. Se evita inspiratia profunda, fortata;, deoarece poate produce o tuse neplacuta, iritativa.
4. Inhalatorul trebuie sa fie in pozitie verticala si se poate verifica într-o oglinda felul în care „fierbe” stratul de granule.
5. La sfarsitul tratamentului se recomanda stergerea mustiucului cu un servetel curat si apoi se pune inhalatorul în punga de pastrare.

Nu introduceti saliva sau alte lichide in inhalator.

Datorita umiditatii aerului, in timpul utilizarii este posibil sa nu mai apara efectul de „fierbere” al stratului microcristalin.
Inhalatorul umed va produce putine micro-particule saline, ceea ce va scadea efectul terapeutic.

Fenomenul se poate remedia prin asezarea inhalatorului pentru 10-20 h într-un loc uscat si cald cum ar fi lânga un calorifer sau la soare. Atentie sa nu depasiti temperatura de stocare de + 40 °C. Ulterior agitati inhalatorul pentru a desface cristalele de sare. Daca fenomenul de „fierbere” nu mai apare, trebuie sa utilizati un inhalator nou.


Inhalatiile saline in terapia complementara respiratorie

Cand este inspirat aerul produs de aparat, micro-particulele de sare patrund in caile aeriene superioare si inferioare unde se dizolva in faza de sol a peliculei de mucus care tapeteaza epiteliul respirator. Micro-particulele saline actioneaza fizic asupra peliculei fine de lichid care acopera caile respiratorii prin modificarea tensiunii superficiale si vascozitatii.

Mucusul devine mai fluid si este mobilizat cu usurinta de catre cilii vibratori ai celulelor epiteliale respiratorii, pentru a fi eliminat la nivelul faringelui cu ameliorarea clearence-ului mucociliar.

Prin utilizarea inhalatorului InSalin se obtin efete terapeutice semnificative in diverse afectiuni ale cailor respiratorii superioare si inferioare:astm,bronsite,sinuzite,alergii respiratorii.

Pentru durata celor 2 ani de utilizare in conditii de pastrare corespunzatoare in ceea ce priveste umiditatea inhalatoarelor Insalin vor asigura utilizatorilor o cantitate permanenta de aerosoli de particule uscate de sare permitand astfel obtinerea efectelor terapeutice.


Recomandari terapeutice

***Aparatul nu are contraindicatii.

Cantitatea de sare inspirata zilnic la o utilizare normala este sub 0,05 g.
Aparatul se recomanda a fi utilizat zilnic, câte 10- 15 inspiruri, respectiv 1 – 1,5 minute de 2-3 ori pe zi. Nu este însa o limitare în ce priveste numarul de utilizari zilnice.

Se recomanda asigurarea unei hidratari corespunzatoare a organismului prin consum de lichide.


Sursa: https://www.comenzi.ro

Eu am cumparat inhalatorul Salin Plus de pe Amazon

---

Inhalatorul salin Wellneo

Inhalatorul salin Wellneo este un adjuvant natural care iti va desfunda nasul si te va ajuta sa respiri mai usor. Inhalatorul este un dispozitiv medical bazat pe terapia salina, terapie ale carei efecte sunt testate clinic si recunoscute pentru efectele benefice asupra corpului si pentru lipsa reactiilor adverse.


Pentru ce se recomanda inhalatorul Wellneo

Acest dispozitiv medical este recomandat atat pentru adulti, cat si pentru copii.

Terapia salina fiind naturala si 100% sigura, acest dispozitiv este indicat persoanelor care sufera de astm si celor care sufera de viroze sau infectii respiratorii. Mai mult, inhalatorul reprezinta un excelent instrument pentru regenerarea intregului organism si asta datorita faptului ca, prin cura cu aer salin corpul este supus unui proces de detoxifiere.

Efectele unei cure cu aer salin provenit din inhalatorul Wellneo sunt: usurarea respiratiei, calmarea simptomelor alergiilor, reducerea efectelor provocate de astm si curatarea sistemului respirator. O cura cu aer salin reprezinta un tratament eficient in cazul racelilor si infectiilor.


Caracteristici ale inhalatorulului salin Wellneo

Inhalatorul salin are forma unei pipe din portelan, umplute cu cristale de sare din salina Praid. Inhalatorul Wellneo se foloseste foarte usor: se introduce pipa in gura si se inhaleaza aerul salin provenit de la saculetul aflat in interiorul dispozitivului.


Sursa: https://www.catenapascupas.ro

Sapun de sare din Salina Praid

---

.

[mszavai]

Ventuzele



Alaturi de acupunctura si herbologie (plante medicinale orientale) terapia cu ventuze (cupping in engleza) este folosita de catre Medicina Traditional Chineza de peste 2.500 de ani. Ventuzele au fost folosite si in Egiptul antic si se pare ca acolo s-a folosit prima data in mod sistematic acest tip de terapie. Elbers Papyrus, cea mai veche carte de medicina, scrisa la 1550 I Hr, face o ampla descriere acestei metode de tratament.

Galen si Hipocrate le folosesc extensiv si chiar isi criticau discipolii care le neglijau ca tip de tratament. Herodot, parintele istorie, face mentiuni in scrierile sale referitoare la folosirea ventuzelor pentru tratamentul unui numar insemnat de afectiuni.

La noi ventuzele se folosesc de mult. Mie imi place sa cred ca acestea au fost (re-)introduse de pe vremea lui Nicolae Milescu Spataru- Carnu (1636-1708) care a facut o calatorie in China ca ambassador al Rusiei si care de bunaseama o fi venit cu niste obiceiuri bune de acolo care s-au transmis incet-incet. La tara se foloseau extensiv si era aproape imposibil ca in vreun sat sa nu fie vreun batran care sa stie sa puna "ventuze". Pentru bunicii mei erau un leac de baza pentru racelile din timpul iernii… Imi amintesc ca tratamentele de acest fel erau foarte efective, un adevarat eveniment cu rasunet in viata familiei.

Primele ventuze au fost cele din corn de animal. Apoi insa s-au folosit cele din tulpina de bambus, ceramica, alama iar acum se folosesc cele din sticla sau din material plastic. De fapt cele din bambus se folosesc pentru cazurile in care se aplica simultan cu un tratament de plante medicnale. In aceste cazuri ventuzele din bambus se fierb indelung in ceai concentrat de plante si abia apoi se aplica pe piele. In acest caz sunt mult mai efective dar procedeul este greoi.

Meritul medicinei traditional chineze (TCM) este ca a legat folosirea acetui procedeu de teoria medicala oriental, de diagnosticul diferential TCM si de punctele de acupunctura, facand din acesta metoda de tratament o arta. Pentru multe dintre afectiuni aplicarea ventuzelor este de neinlocuit.

"Pusul ventuzelor" este de de fapt un fel de masaj profund ai muschilor si de stimulare a punctelor si meridianelor de acupunctura prin vacuum. Practicianul incalzeste aerul din ventuza cu o flacara (exista cateva tipuri specifice de "incalzire") si aplica ventuza pe pielea corpului, de cele mai multe ori pe spate. Se folosesc totusi si pe abdomen, pe piept, etc. functie de natura afectiunii.

Vidul creat la racirea aerului din ventuza produce o usoara suctiune a pielii care este "trasa" asfel in ventuza. De multe ori pielea se unge cu un ulei de masaj astfel incat si deplasarea ventuzei se efectueaza un "masaj" pe arii mai intinse. Recent se folosesc ventuze la care vidul este produs de o mica pompa de vid actionata electric.

Rezultatul este ca se produce o miscare a sangelui in zona respectiva, se elibereaza toxine, se face stimularea punctelor de acupunctura special alese in acest scop, cresterea circulatiei sangelui si a limfei, relaxarea muschilor "blocati", reducerea inflamatiei si mobilizarea agentilor proprii de vindecare ai organismului in zona respectiva.

Ventuzele lasa pe piele urme usor de recunoscut in locurile unde au fost puse, usoare echimoze care se mai numesc "sarutarile ventuzelor". Desi arata alarmant si sunt cu atat mai colorate cu cat afectiunea tratata a fost mai puternica, ele nu sunt dureroase si dispar in 3-7 zile. Cum medicina alternativa si TCM-ul in special are o faima buna in lumea mondena din America de Nord si din Europa occidentala, urmele de ventuze nici nu se mai ascund considerandu-se "echimoze sanatoase".

Vedeti alaturat pe Gwyneth Paltrow (detinatoarea Oscarului pentru cea mai buna interpretarea feminina din "Shakespeare in Love" ) care isi expune cu nonsalanta la o receptie "sarutarile ventuzelor" (din arhiva BBC - news.bbc.co.uk/1/hi/health/3879447.stm).

Cel mai comun, ventuzele sunt folosite pentru dureri de diferite tipuri care includ pe cele de spate, de picioare, de umar, de ceafa, in general dureri musculare si ale incheieturilor precum si in cazuri de fibromialgie. Deasemenea ele ajuta la tratarea afectiunilor respiratorii cum ar fi racelile, starile gripale, tusea, brosita , astma si altele asemanatoare. Pot fi benefice chiar in cazurile de probleme menstruale si digestive incluzand durerile de stomac, starile de voma si diareea.

O lista mai cuprinzatoare ar include: anemia, sindroame de atrofie a membrelor, probleme sexuale, "udarea patului", constipatiile, dureri la ciclu, hipertensiunea, ajuta la recuperarea dupa atac cerebral (paralizii… in primele 6 luni dupa atac), in stari de oboseala. In sfarsit, se folosesc pentru tratamentul celulitei, a durerilor de cap, insomniilor, cazurilor de prolaps, spondiloze, dureri de dinti, torticolis.

Multa sanatate!
Dan Micu - D. Acupuncturist, Practician TCM

Sursa: http://www.soothe.ca

---

Eu folosesc acest set de ventuze
Se aplica foarte usor, cu ajutorul unei pompe. Sunt extraordinare si vi le recomand cu caldura!

[mszavai]

.

RELAXARE SI MASAJ

Mini-fantana de interior

Lampi de sare himalaiana: copaci, frunze, animale

Masti de ochi si de fata (din jad, quartz, etc.)

Ventuze

Aparat pentru masaj muscular

Dispozitive de masaj cu caldura si vibratii



TERAPIE INFRAROSII

Masti de ochi cu pietre hexagonale:

• jad, turmalina - germaniu

DISPOZITIVE ELECTRICE CE EMIT INFRAROSII

Saltele cu pietre hexagonale de turmalina - germaniu

• Saltelele au termostat si se pot incalzi pana la temperatura de 21°C.
  Eu acopar salteaua cu o plapuma de puf, o incalzesc la temperatura maxima si o folosesc fara curent electric (scoasa din priza). Pietrele se incalzesc si la temperatura corpului.

Lampa infrarosii pe baza de placa de minerale

• Atentie: Lampa are o placa de minerale de 15 cm care se incalzeste si emana raze infrarosii

---

PRODUSE COSMETICE RECOMANDATE

ACTIVAREA NERVULUI VAG PRIN TINUTUL RESPIRATIEI

.