Cum intelegem viata si lumea in care traim

Cum ne aducem contribuţia lucrând în pasiune

Acasa!!

Mesajde sunlight » Mar, Mar 27 2007 12:39 pm

Dragii mei,

Ma simt coplesita de grijile zilnice. Ma asalteaza. Sunt prea prinsa de tot ceea ce inseamna "materie". Sunt fericita si implinita doar cand citesc toate mesajele transmise de "dincolo de val". Atunci ma linistesc si speranta renaste. Ma simt cuprinsa de o dragoste totala si imi doresc sa fac tot ceea ce este posibil pentru a inalta aceasta minunata planeta. Peste zi uit, apoi, de toate aceste credinte si ma simt, din nou, coplesita de griji, de indoieli. De la o vreme, nu-mi gasesc locul. E ca si cum traiesc intr-o lume care nu-mi apartine, care ma solicita si imi absoarbe energia. Am inceput sa astept miracolele, magia. Si le astept, ca un copil, sa apara intr-un mod spectaculos. Am incetat sa le mai caut langa mine. In interior inca nu le-am gasit. Inca nu am invatat cum sa o fac. Vibrez doar la ideea ca am avea sansa sa traim pe o planeta asa cum o visam multi dintre noi. Apoi apare iarasi indoiala...

Voi ati trecut prin astfel de etape? E ca si cum as fi prinsa intre doua lumi, insa nu traiesc, cu adevarat, in nici una dintre ele... Mi-e atat de dor de ACASA! Si mi-as dori atat de mult ca "ACASA" sa fie aici!
Avatar utilizator
sunlight
 
Mesaje: 4
Membru din: Mar, Mar 27 2007 9:07 am

Mesajde mszavai » Mar, Mar 27 2007 4:42 pm

.

Scumpa sunlight,
In primul rand iti doresc un calduros BUN VENIT IN MIJLOCUL NOSTRU! :flowers

ACASA este aici! Nu simtim inca prea bine acest lucru, dar munca pe care o facem fiecare dintre noi este pentru a aduce Acasa pe Pamant! Este intr-adevar o perioada dificila pentru multi dintre noi: ne e greu sa ne adaptam la lumea din jur, ne e greu sa avem servicii care nu reprezinta pasiunea noastra... in plus, timpul s-a accelerat foarte mult si toata munca pe care o avem de facut o facem in ritm sustinut pe tot parcursul zilei.

Suntem "in constructie", in perioada de tranzitie si ca orice perioada de tranzitie si aceasta poate fi destul de tumultoasa. Insa, magia nu trebuie sa o cautam in afara. Magia se afla in interiorul nostru si o manifestam noi, in realitatea noastra pe tot parcursul zilei. Lucrand in permanenta cu noi si ridicandu-ne vibratia traim in dimensiunile superioare. Indiferent de lumea care ne inconjoara, odata ce alegem sa vibram mai inalt SUNTEM si EXISTAM in vibratia de Acasa. Acesta devine O STARE DE A FI PERMANENTA. Chiar daca ne ocupam de problemele zilnice personale asta nu inseamna ca trebuie sa ne coboram vibratia.

Suntem energie, asadar avem o vibratie si existam in dimensiunea care sustine vibratia noastra. Nu putem exista intre vibratii, este doar o iluzie. Ai curaj, nu esti singura, suntem atatia dintre noi care ne confruntam cu aceleasi probleme. Dar ne avem unii pe altii si stim ca in curand LUMEA MINUNATA pe care ne muncim de atata timp sa o cream se va manifesta! Suferintele, chinurile si limitarile se apropie de sfarsit!

Te imbratisez cu toata dragostea,
monika :heart25


Imagine
Avatar utilizator
mszavai
Site Admin
 
Mesaje: 517
Membru din: Mar, Iul 12 2005 1:38 am

Mesajde Luci » Mie, Mar 28 2007 7:54 am

Multumesc! Ce bine ca ai adus explicatiile de care aveam nevoie, da, ma bucur ca existati. Ce familie minunata!

Cu drag, Lucia
Luci
 
Mesaje: 27
Membru din: Mar, Sep 12 2006 2:28 pm

Mesajde sunlight » Mie, Mar 28 2007 2:06 pm

Si eu va multumesc ca existati!
Avatar utilizator
sunlight
 
Mesaje: 4
Membru din: Mar, Mar 27 2007 9:07 am

Cum intelegem viata si lumea in care traim

Mesajde mihai.laslau » Mie, Ian 09 2008 8:41 pm

Dragilor, aici voi enunta cateva pareri personale despre viata si ce cred eu ca inseamna a trai in iubire.

Cand noi vom emana lumina atunci si pamantul se va lumina, pentru ca ceea ce vedem nu este decat proiectia a ceea ce cream in interior, iar de creat nu creaza decat spiritul, care este una cu Totul de care apartine. Noi, prin partile noastre, suntem parti ale intregului, si numai intelegandu-ne pe noi ca parti vom percepe intregul. Arma noastra in aceasta lupta cu impedimentele sociale, trebuie sa fie, cred eu, iubirea, iar scutul, credinta.

Stim ca au existat oameni care si-au lasat vietile "murdare" pentru a trai in pace cu persoana iubita; stim ca au existat criminali care s-au imbunat, dupa ce au fost sarutati cu gingasie de copii mici.

Raul din lume nu vine din noi, noi nu suntem rai, ci dorinta de putere ne da aceasta titulatura; cei care vor cauta mereu, vor realiza in final ca nu au gasit nimic, pentru ca vor din ce in ce mai mult si nu stiu unde sa se opreasca.

Este greu de crezut ca intre aceste piese (parti), exista ceva ce nu ar trebui sa existe, toate vor ajuta in final la intelegerea a ceea ce suntem. Trebuie sa sarbatorim iubirea si viata, nu razboaiele, chiar daca ele sunt castigate, pentru ca in ele au murit multi oameni, si au ramas in urma femei disperate si copii abandonati; toate acestea nu sunt motiv de bucurie. Sa nu uitam ca arma este iubirea.

In fata lui Dumnezeu toti suntem egali.
Haideti sa construim Acasa aici pe pamant!

Numai bine tuturor.
mihai.laslau
 
Mesaje: 4
Membru din: Joi, Ian 03 2008 3:17 am

Mesajde mihai.laslau » Joi, Ian 10 2008 3:46 pm

Voi vorbi acum despre relatiile intre sexe:

Doi oameni se iubesc si se accepta impreuna, numai atata timp cand amandoi sunt pe aceeasi frecventa vibrationala. Atunci cand unul din cei doi urca sau coboara in frecventa apar neintelegeri, apar alte idealuri pentru cel care a facut trecerea pe aceasta alta frecventa vibrationala. In general cel care stagneaza nu mai percepe mesajul celui ce s-a inaltat.

Ne intalnim pe aceeasi frecventa cu scopul de a invata; schimbul de informatii si experienta este motivul primordial al socializarii intre oameni. Atunci cand nu mai au ce invata unul de la altul, oamenii se despart. Urmeaza o noua lectie sau noi elevi, de obicei calitatea de elev si profesor se gaseste in aceasi persoana, fiecare avand de "predat" celui cu care este in contact, dar in acelasi timp si de invatat de la el. Aceasta este una din formele de supravietuire si actiune a sinelor noastre in dualitate.

Scopul final al oricarui suflet ajuns pe aceasta planeta este racordarea la costiinta Christica. Odata realizata aceasta racordare, omul devine constient de sine ca parte a intregului si implicit de capacitatile sale.

Numai bine tuturor.
mihai.laslau
 
Mesaje: 4
Membru din: Joi, Ian 03 2008 3:17 am

Mesajde Arcangelo » Joi, Ian 10 2008 8:52 pm

Permite-mi sa te contrazic: oamenii se pot iubi si accepta chiar si daca nu vibreaza la unison; cel putin unul, cel mai evoluat poate continua sa iubeasca si accepte. Nu toti prietenii nostri sunt persoane foarte evoluate, dar uite ca totusi ii putem accepta si iubi asa cum sunt. In relatiile sexuale problema o constituie agatarea de energia celuilalt si deconectarea de le sursa.

Daca oamenii continua sa NU faca asta problemele nu se manifesta. Unii oameni chiar au simtit ca drumurile lor se despart, dar au continuat sa se iubeasca si accepte. Imi aduc aminte de un cuplu (erau actori cred) care fusese invitat la o emisiune TV. Nimeni nu reusea sa inteleaga de ce, cu toate ca ramasesera prieteni declarati si se iubeau si acceptau in continuare, de ce se despartisera. Iar ei incercau sa explice ca iubirea lor nu a disparut, sau s-a diminuat, ca nu au avut vreo cearta (vorbeau tare frumos unul de celalalt) ci pur si simplu iubirea lor capatase o alta forma, pasiunea lasase locul prieteniei. Intre ei nu mai era o flacara, dar continuau sa se ,,sune'' zilnic si sa se consulte in orice problema!
Avatar utilizator
Arcangelo
 
Mesaje: 18
Membru din: Mie, Dec 12 2007 11:59 pm

Mesajde mihai.laslau » Joi, Ian 10 2008 9:34 pm

Atunci cand doua persoane interactioneaza, intre ele se creeaza o legatura eterica. Aceasta legatura ii tine oarecum uniti. Atunci cand suferim de pe urma ancorarii intr-o relatie, il putem ruga pe Arhanghelul Mihail sa taie legaturile eterice care ne leaga de anumite persoane. Orice legatura atrage dupa sine un contact, de asta unii pastreaza relatia sub o anumita forma chiar si cand nivelul vibrational este diferit.
Exista adevarate retele de cordoane eterice.

http://www.lucratorul-in-lumina.com/cha ... erapie.htm
mihai.laslau
 
Mesaje: 4
Membru din: Joi, Ian 03 2008 3:17 am

Mesajde goiaexp44 » Vin, Ian 11 2008 2:59 am

Dragilor,

Am citit de cateva ori ce ati scris fiecare; singura deosebire, din punctul meu de vedere, este de perceptie. :angel8
    1. Parerea mea despre egalitatea absoluta intre oameni, adica cea probabilistica, mi-am exprimat-o deja intr-un alt comentariu.

    2. Oamenii ar trebui SA SE IUBEASCA SI SA SE ACCEPTE indiferent pe ce pozitie vibrationala sunt! Aceasta este Constinta Cristica - constiinta unitatii. Am spus ''Oamenii" cu ''O'', dar nu este putin lucru sa fii OM... o adevarata Ardere care se numeste Viata (viata dupa viata, experiente traite, bagaj). Si atunci, unde-i egalitatea???

    3. Diferentele de vibratie pot avea efecte diferite, de la blocaj pana la intrajutorare. Depinde de experientele necesare, de decalaj, etc. Imagineaza-ti o scara fara treptele ei de sfarsit (ca si in unele desene anxioase si obsesive ale romanticilor sau ale lui Piranesi), cand in suflet ai nelinistea data nu de pericolul caderii in gol, ci de imposibilitatea intoarcerii si cand in noi mai traieste "amintirea" primei trepte. Norocul nostru este ca "Maiestri Inalti" care au coborat pe Pamant au gandit altfel. :angel8

    4. Bineinteles ca atunci cand doua persoane interactioneaza, intre ele se creeaza o legatura eterica, dar daca suferim de pe urma ancorarii intr-o relatie, nu cred ca trebuie sa taiem aceste legaturi. Poate ca este nevoie de aceasta ardere pentru ca sa intelegem ce inseamna IUBIREA si in ce se masoara ea. Poate ca trebuie sa invatam Lectia Iubirii neconditionate. :help Si Doamne... ce grea Lectie! Prin aceasta Ardere (la care tu ii spui suferinta) ne purificam - INRI (IGNIS NATURA RENOVATUR INTEGRA). Este nevoie doar sa invatam sa privim aceste experiente printr-o abordare superioara a vietii. Sa nu regretam ca am iubit, indiferent de consecinte; sa nu uitam nimic din ce-am simtit, sa nu stergem nimic din ce-am trait.
Eu am trait o astfel de experienta candva! M-am indragostit de un fizician... imaginati-va ce tragedie! Iar el avea orgoliul concluziei la intrebarile fara raspuns :help iar eu fericirea concluziei la raspunsurile fara intrebare! :color: Si drept concluzie... IUBITI-VA!!!! Sunteti FRUMOSI si MINUNATI!
goiaexp44
 
Mesaje: 45
Membru din: Vin, Mar 23 2007 4:31 am

Mesajde mihai.laslau » Vin, Ian 11 2008 2:15 pm

Desigur ca ar trebui sa ne iubim neconditionat indiferent de nivelul vibrational si alte elemente, insa majoritatea fac diferentieri; expresii ale dualitatii.

Din cate am auzit in dimensiunea a V-a nu exista dualitate si nici diferentieri de acest gen, iar eu ma gandeam sa ne pregatim de ascensiunea planetei si a noastra spre aceasta a V-a dimensiune. Cred ca asta nu putem face decat daca incercam sa invingem spiritul de competitie, dorinta de putere si alte elemente ale individualitatii in sine.
In consecinta, cum spui si tu, iubiti-va indiferent de ce anume va diferentiaza, suntem fii ai aceluiasi Dumnezeu si suntem egali in fata Lui.

Numai bine tuturor.
mihai.laslau
 
Mesaje: 4
Membru din: Joi, Ian 03 2008 3:17 am

Mesajde Cristina » Mar, Ian 15 2008 9:12 am

Eu cred ca relatia de cuplu este o proba grea. Cred ca este o provocare in care omul invata (sau nu) sa lase orgoliul, fatarnicia, lenea la o parte. Cred ca asa se invata iertarea, comunicarea cu adevarat. Cred ca cei care vor sa fie singuri nu-si asuma aceasta provocare. O relatie in doi insemna sa renunte amindoi la orgoliu. Nu stiu cine spunea: iubirea nu inseamna sa privesti in ochii celuilalt, ci sa priviti impreuna inainte.
Avatar utilizator
Cristina
 
Mesaje: 8
Membru din: Mar, Feb 28 2006 1:43 pm

Mesajde goiaexp44 » Sâm, Ian 19 2008 5:39 am

Cristina mea draga, relatia de cuplu este o proba ''criminal" de grea, dar a meritat!!! A te echivala in chip generos si total intr-o alta fiinta, aceea a partenerului, este una din cele mai frumoase experiente pe care oamenii reusesc sa o inscrie in diagrama existentei lor.

Tu, mai ai timp. Nu pierde nici o clipa! :love21

Te pup dulce! :kiss
goiaexp44
 
Mesaje: 45
Membru din: Vin, Mar 23 2007 4:31 am

Incercarile vietii

Mesajde Aria » Lun, Feb 18 2008 6:27 pm

angels_lighting777 scrie:Ma simt debusolata, in ultima vreme mi-am cam pierdut increderea in oameni. Iti multumesc pentru rabdare si bunavointa de a ma lamuri atat cat se poate.

viewtopic.php?t=430


Am facut si eu gresala asta sa am incredere in oameni si am fost profund dezamagita. Si stii de ce, pentru ca am crezut ca sunt ca mine cinstiti, corecti, tolelanti... si m-a durut sa constat contrariul. Am invatat sa iubesc oamenii asa cum sunt si sa-i inteleg, pentru ca suntem foarte diferiti. Dupa parerea mea conteaza mult sa te cunosti pe tine foarte bine, sa te iubesti si sa ai incredere in tine. Daca mai ai intrebari nu ezita sa scrii. Daca stiu iti voi raspunde cu placere. Si nu mai fi trista ca te-ai intors acasa.

:angel17
Avatar utilizator
Aria
 
Mesaje: 4
Membru din: Mar, Oct 23 2007 12:11 am

Mesajde angels_lighting777 » Joi, Feb 21 2008 9:21 am

Ma crezi sau nu, ultimul tau post m-a facut sa plang. Ai atins - poate fara sa-ti dai seama - un loc dureros din sufletul meu. Incerc si adeseori reusesc sa-i iubesc pe ceilalti asa cum sunt. Totusi nu pot inca sa inteleg placerea cu care unii din ei fac rau. Savoarea dusa pana la sadism cu care te ranesc, desi tu le arati dragoste si pretuire pana la sacrificiul de sine. Si inca ma doare. Si inca sufar, nu pentru felul in care se poarta cu mine, ci pentru faptul ca nu pot intelege gesturile lor. De ce? E uluitor cum sa "hranesc" cu iubirea ta, ca si cum li s-ar cuveni si intorc numai venin, ticalosie, tradare, minciuna.

As vrea sa fiu "acasa"... ma simt epuizata, vlaguita sufleteste. Am nevoie de acest "acasa" ca de aer. Cand luni de zile oferi iubire, tandrete, intelegere si primesti numai mizerie umana de cea mai joasa speta ajungi secatuit. Ma rog la Dumnezeu sa nu-mi dea cat pot indura... prea multe incercari, prea dure... toata viata...
Avatar utilizator
angels_lighting777
 
Mesaje: 9
Membru din: Vin, Feb 08 2008 3:34 pm

Mesajde nina » Joi, Feb 21 2008 10:31 am

Draga mea, cat de bine te inteleg... Si eu ma simt uneori la fel. Dar incet, incet ma intorc in inima mea si lucrurile se limpezesc. Incerc sa vad partea frumoasa a situatiilor, sa le iubesc si dupa ce le infasor in dragoste, parca nu mai dor asa tare; ma detasez de ele si incerc sa scot invatatura. :think Cate o data reusesc, alta data mai dureaza, dar imi dau un credit si incep totul de la capat, incercand sa nu mai fac aceeasi greseala. Toti avem in noi inimi frumoase, blande si curajoase numai ca mai dureaza pana le descoperim.

Doreen Virtue in cartea sa despre copiii indigo are o fraza pe care eu o rostesc cand sunt cu emotiile la pamant: "Dragii mei, nu trebuie sa luptati cu intunericul, aprindeti doar lumina." Iar eu fac clic si aprind limina si parca se mai limpezesc lucrurile. :yahoo Succes pentru noi toti si va iubesc :love36
Avatar utilizator
nina
 
Mesaje: 1
Membru din: Mie, Dec 05 2007 9:04 pm

Următorul

Înapoi la Lucrarea în Lumină

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 15 vizitatori

cron