Somnul si sufletul - O.M. Aivanhov

Discuţii legate de comunicarea cu Sufletul

Somnul si sufletul - O.M. Aivanhov

Mesajde DARA » Mie, Aug 08 2007 6:39 pm

:angel8

O.M. Aivanhov


În fiecare noapte, când omul adoarme, sufletul său se depărtează de corpul său fizic pentru a se cufunda în Sufletul Universal. În timpul acestui repaus al corpului, se realizează în el o curăţire, o purificare. Odată îndeplinită această lucrare, sufletul poate veni şi-şi reia funcţiile şi să se manifeste în materie prin tot felul de activităţi. Acest proces se repetă în fiecare noapte şi chiar în timpul zilei pentru anumite persoane. Deci, noaptea, sufletul abandonează corpul fizic (dar rămânând totuşi legat de el prin legături subtile numite coarda de argint) şi când el revine dimineaţa, găseşte casa măturată, curăţată spălată, şi-şi poate relua lucrul. Dacă sufletul n-ar fi părăsit corpul, omul ar fi murit otrăvit, asfixiat, fiindcă acţiunea de curăţire nu s-ar fi putut realiza în el.

Trebuie să înţelegem bine că viaţa este o combustie: toate aceste activităţi fizice, afective, mentale, cărora le dăm numele de "viaţă", produc o degajare de forţe, dar lasă reziduuri pentru eliminarea cărora este necesar un anumit timp. Este deci necesar ca sufletul să se îndepărteze pentru a se putea face curăţirea. Şi fiindcă invazia corpului de către impurităţi obligă sufletul să-l părăsească, decurge din aceasta că, cu cât un om devine pur şi limpede, cu atât e mai puţin necesar ca sufletul să-l părăsească. Evident, când omul s-a supraîncărcat cu hrană greoaie (şi nu mă refer numai la hrana fizică ci şi la cea astrală şi mentală), această curăţire durează mai mult timp şi prelungeşte absenţa sufletului. Este uşor de înţeles: când menajera vine să facă curat înarmată cu o mătură, cu o găleată, cu o cârpă, stăpânul casei este obligat să-i lase biroul liber şi să plece până ce treaba este terminată! Sufletul este deci alungat din corp fiindcă e prea multă curăţenie de făcut.

Problema care se pune acum este dacă sufletul care părăseşte corpul urcă întotdeauna. Să se unească cu sufletul universal, sau rămâne numai să plutească în regiunile inferioare. Aceasta depinde de persoană, de natura şi calitatea dorinţelor, sentimentelor şi gândurilor ei. Dar nu doresc să vorbesc aici decât de o fiinţă animată de un ideal spiritual măreţ. În timpul somnului, sufletul său se înalţă către lumină, se scaldă în ea, contemplă imensitatea, călătoreşte şi comunică cu entităţile celeste... Când el îşi regăseşte corpul, şi comunică amintirea celora pe care le-a trăit şi se va strădui să le imprime creierului. Şi chiar dacă omul nu devine imediat conştient, cum toate aceste maprente sunt de neşters, într-o bună zi se va produce revelaţia. Iată de ce se poate întâmpla ca deodată, ca într-o străfulgerare, să deveniţi conştienţi de anumite adevăruri sublime pe care subconştientul vostru le purta deja de mai mult timp. Nu venise încă momentul să conştientizaţi, dar într-o clipă, când creierul vostru s-a aflat în condiţii favorabile, fintr-o dată lumina a izbucnit. Evident, dacă sunteţi obişnuit să lucraţi asupra corpului vostru fizic pentru a-l purifica şi sensibiliza, sufletul nostru poate înregistra mult mai uşor realităţile lumii sublime şi le poate transmite conştientului vostru. De aceea este important să dăm corpului fizic o hrană pură, aer pur, băuturi pure şi chiar gânduri, sentimente, activităţi pure.

:curcubeu:
DARA
 
Mesaje: 89
Membru din: Lun, Noi 06 2006 8:47 pm

Înapoi la Comunicarea cu Sufletul

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron